Conţinut
Un trasator radioactiv este un compus chimic având cel puțin un element radioactiv. Frecvent utilizat în medicină pentru a urmări progresul substanțelor din țesuturile vii, oferă medicilor un mod precis de a „vedea” în sistemul circulator și în alte organe. Un tehnician pregătește compusul, îl injectează pacientului și îl urmărește în corp cu detectoare electronice sensibile. În cele mai multe cazuri, materialul rămâne radioactiv doar câteva ore.
Non-invazive
Folosind un trasator radioactiv, medicul poate examina starea organelor unui pacient fără a efectua operații sau a obține o biopsie. Tracerul se colectează în țesuturi și emite radiații de raze gamma. Detectoarele produc imagini detaliate ale organelor afectate prin măsurarea radiațiilor. Combinând aceste imagini cu cele din tomografiile computerizate (tomografii computerizate) rezultă o imagine detaliată cu anumite zone evidențiate de urmărire.
Specific
Un chimist poate proiecta și sintetiza compuși radioactivi adecvați special pentru anumite organe, țesuturi și procese biologice. Acești compuși sunt versiuni radioactive ale substanțelor sau substanțelor biologice normale știute să se colecteze în anumite țesuturi. Chimic și biologic, următorul acționează la fel ca un compus non-radioactiv, deși emană radiații detectabile.
Sigur
Un trasator radioactiv este utilizat pentru detectarea și imaginea țesuturilor, nu le afectează cu radiații, astfel încât folosește doar cantități mici de material radioactiv. Întrucât niciun alt proces din corpul uman nu produce radiații gamma, energia produsă de urmărire iese în evidență clar, chiar și în cantități mici. Chimiștii selectează materiale radioactive care se descompun în câteva ore sau zile, revenind la o stare normală și nu prezintă probleme pe termen lung.
Urmărirea metabolică
Pe lângă imaginea unui singur organ cu un tracer, un medic poate urmări progresul trasatorului pe măsură ce organismul îl metabolizează. Organele descompun și combină compușii chimici cu alții printr-un lung lanț de procese biologice. Dacă atomii drepți ai compusului sunt radioactivi, un medic poate vedea dacă următorul se oprește în anumite părți ale corpului sau dacă trece pe alte țesuturi și organe.