Cauze artificiale ale poluării aerului

Posted on
Autor: Robert Simon
Data Creației: 18 Iunie 2021
Data Actualizării: 15 Noiembrie 2024
Anonim
Poluarea aerului - o problemă a societății
Video: Poluarea aerului - o problemă a societății

Conţinut

Activitatea umană este responsabilă pentru cea mai mare parte a poluării aerului din lume, atât în ​​interior cât și în exterior. Totul, de la fumatul țigărilor până la arderea combustibililor fosili, ticărește aerul pe care îl respirați și provoacă probleme de sănătate la fel de minore ca o durere de cap la fel de dăunătoare precum boli respiratorii, pulmonare și cardiace.

TL; DR (Prea lung; nu a citit)

Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, benzina și kerosina produce cea mai mare parte a poluării aerului din lume.

Tipuri de poluanți

Omul este cel puțin parțial vinovat pentru majoritatea poluanților majori din aer. Dioxidul de carbon este unul dintre cele mai răspândite, provine din arderea sau arderea combustibililor fosili și a altor materiale organice. Oxidul de azot și dioxidul, în timp ce ambele componente naturale ale atmosferei Pământului, apar în cantități mai mari datorită acțiunilor umane și sunt cauza cauzelor de smog și ploi acide.

Poluanții includ, de asemenea, clorofluorocarburi (CFC), au fost utilizați pe scară largă ca agenți de răcire și propulsori de aerosoli. Aceste substanțe chimice afectează stratul de ozon, motiv pentru care Agenția pentru Protecția Mediului le-a interzis în 1978.

Particulele, particule microscopice de funingine, prezintă încă un pericol comun. Fumul provenit din arderea cărbunelui și a motorinei a fost o sursă majoră de emisii de particule. Pe lângă faptul că dăunează respirației, particulele formează un film întunecat pe clădiri și alte structuri.

Cauzele poluanților atmosferici

Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele și benzina, este cea mai mare sursă de poluanți atmosferici. Combustibilii fosili continuă să fie utilizați pe scară largă pentru încălzire, pentru exploatarea vehiculelor de transport, pentru generarea de energie electrică și pentru fabricarea și alte procese industriale. Arderea acestor combustibili provoacă smog, ploi acide și emisii de gaze cu efect de seră.

De asemenea, arderea combustibililor crește niște contaminanți de metale grele și cantitatea de funingine în aer. Centralele și fabricile emit o mare parte din poluanții cu aer sulfuric. În total, națiunile industrializate - în special Statele Unite și Uniunea Sovietică - sunt responsabile pentru majoritatea poluanților atmosferici din lume.

Efecte de poluare

Smogul este unul dintre cei mai periculoși poluanți ai aerului pentru oameni și alte organisme biologice. Se fabrică atunci când sunt arse cărbune și petrol care conțin cantități minime de sulf. Oxizii acestor particule de sulf formează acid sulfuric, care este toxic pentru viață și dăunător multor materiale anorganice. Poluarea aerului poate dăuna vieții umane, în special în marile orașe unde există un conglomerat de industrii și fumuri provenite din vehicule.

Poluarea dăunează mediului de viață. Dioxidul de sulf, oxizii de azot și nitrații de peroxidac intră în porii frunzelor și deteriorează plantele în acest fel. De asemenea, poluanții distrug acoperirea ceroasă a frunzelor care împiedică pierderea excesivă de apă, provocând daune suplimentare culturilor și copacilor care sunt importante pentru mediul înconjurător.

Incidente mortale de poluare

Când poluarea provocată de om se agregă asupra unui oraș cu o populație mare, situațiile periculoase se pot dezvolta rapid. Două incidente istorice ale deceselor și bolilor majore legate de poluare arată cât de mult poate afecta poluarea oamenilor într-o perioadă scurtă de timp.

Prima a avut loc în Donore, Pennsylvania, în 1948. În câteva zile, un sistem meteo de înaltă presiune a prins o mare masă de aer stagnant peste oraș, ceea ce duce la niveluri periculoase de smog. Fumul provenit din producția de oțel nu trebuia nicăieri să se acumuleze și să se acumuleze în aer, provocând 20 de morți și 6.000 de cazuri de boală. În Londra, în 1952, o situație similară a provocat între 3.500 și 4.000 de decese în cinci zile. Deși bolile și decesele din poluarea aerului nu apar, de obicei, în astfel de perioade scurte de timp, acestea sunt exemple de scenarii cele mai grave, cu posibilitatea de a reapărea dacă poluarea aerului nu este atenuată.