De ce Pământul nu devine foarte cald sau rece?

Posted on
Autor: John Stephens
Data Creației: 24 Ianuarie 2021
Data Actualizării: 21 Noiembrie 2024
Anonim
De ce Pământul nu devine foarte cald sau rece? - Ştiinţă
De ce Pământul nu devine foarte cald sau rece? - Ştiinţă

Conţinut

Poate părea ciudat, dar când iarna în emisfera nordică, Pământul este cel mai aproape de soare. Luna, pe de altă parte, nu este departe de Pământ, totuși temperaturile sale scad atât de jos încât ai nevoie de un costum spațial pentru a supraviețui acolo. Radiația solară nu determină cât de cald sau rece devine o planetă. Câțiva factori norocoși ajută la împiedicarea Pământului de a se încălzi prea tare sau prea frig pentru a susține viața.

Efectul de seră revizuit

Ascultați o dezbatere despre schimbările climatice și este posibil să auziți expresia „efect de seră”. Deși este adevărat că gazele cu efect de seră provoacă încălzirea, aceste gaze ajută la împiedicarea Pământului de a fi prea frig. Când energia solară lovește planeta în timpul zilei, solul, autostrăzile și alte obiecte se încălzesc și absorb această energie. Pe măsură ce soarele coboară, Pământul se răcește dând radiații infraroșii. Deoarece gazele cu efect de seră absorb o parte din această radiație, atmosfera se încălzește și împiedică Pământul să fie prea frig.

Dioxid de carbon: prieten sau foe?

Gazele care produc efectul de seră includ oxidul de azot, metanul și dioxidul de carbon, deși acesta din urmă este cel pe care ecologiștii îl studiază cel mai intens. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA raportează că, începând cu anul 1750, „activitățile umane au contribuit în mod substanțial la schimbările climatice prin adăugarea de CO2 și a altor gaze care prind căldură în atmosferă. Dar procesele naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, contribuie, de asemenea, la atmosfera concentrațiilor de dioxid de carbon. Temperaturile de ardere ale Venusului sunt un exemplu al modului în care cantitățile mari de CO2 pot ridica temperatura planetelor. Luna are temperaturi incredibil de scăzute, deoarece nu are atmosferă sau gaze cu efect de seră pentru a o proteja.

Alte gaze cu efect de seră protejează planeta

Metanul contribuie la aproximativ 30 la sută din efectul de seră, în timp ce oxidul nitru contribuie cu 4,9 la sută. Vaporii de apă sunt, de asemenea, un gaz cu efect de seră, iar cantități crescute de acesta ajută la încălzirea atmosferei. Vaporii de apă apar atunci când apa de pe Pământ se încălzește și se schimbă la un gaz. În cele din urmă, se întoarce la sol sub formă de apă lichidă.

Locuind în zonă

Când astronomii caută planete care ar putea susține viața, ei caută pe cei care se află în „zona locuibilă”. Aceasta este o regiune de lângă o stea în care poate exista apă lichidă. Pământul se află în zona locuibilă care nu este prea aproape de soare și nici prea departe. Pluton, de exemplu, este prea departe de soare pentru a avea apă lichidă sau pentru a menține viața.

Efectul Puffy Cloud

Clima pământului se adaptează astfel încât energia care vine de la soare să se echilibreze cu energia care părăsește planeta. Reflecția și emisiile ajută împiedicarea planetei să se încălzească. Reflexia apare atunci când unele părți ale Pământului reflectă energia solară în spațiu. Norii, care au suprafețe albe, reflectă cantități semnificative de energie și ajută la răcirea planetei. Nori groși la altitudini inferioare reflectă mai multă energie solară decât norii mai subțiri din atmosfera superioară.