Cum se determină raportul dintre elementele dintr-un compus

Posted on
Autor: Peter Berry
Data Creației: 13 August 2021
Data Actualizării: 12 Mai 2024
Anonim
RAPORTUL A 2 NUMERE  - Lecția 72
Video: RAPORTUL A 2 NUMERE - Lecția 72

Un compus este o combinație sau două sau mai multe elemente ținute împreună de legături chimice. Compușii nu pot fi separați decât prin procese chimice. Deoarece substanțele chimice sunt compuse din diferite elemente, determinarea raportului dintre elemente vă poate permite să analizați cât de mult din fiecare compus este prezent. Un astfel de proces este util și pentru analiza reacțiilor chimice care se efectuează în experimentele chimice. Crearea de conexiuni între unități și modul în care elementele se combină pentru a forma compuși vă pot ajuta să înțelegeți mai bine raporturile acestora.

    Înțelegeți coeficienții unei formule chimice. Într-o formulă chimică, numărul de la începutul compusului poate fi fie unul, care nu este scris, fie un alt număr întreg pozitiv. Acest număr este cunoscut sub numele de coeficient. Acesta indică câți aluniți ai compusului sunt prezenți. De exemplu, 2NO2 indică faptul că există doi moli de dioxid de azot.

    Înțelegeți semnificația abonamentelor prezente într-o formulă chimică. Abonamentele sunt numerele mici care sunt scrise în dreapta jos a elementelor. Dacă abonamentul este unul, atunci nu este scris. Indiciile indică câte moli din fiecare element este prezent. De exemplu, în formula chimică NO2, există un mol de azot și doi moli de oxigen.

    Scrieți numărul de aluniți ai fiecărui element peste numărul de aluniți ai compusului. De exemplu, raportul pentru cantitatea de azot din doi moli de dioxid de azot, 2NO2, este 1-la-2. Raportul pentru cantitatea de oxigen din doi moli de dioxid de azot este de 2 la 2.

    Comparați cantitatea fiecărui element din compus. Scrierea raportului pentru elementele din compus vă poate ajuta să determinați ce element este prezent în cantitatea mai mare de aluniți. De exemplu, în doi moli de dioxid de azot există un mol de azot pentru fiecare doi moli de oxigen.