Conţinut
Un cutremur este un val de șoc care radiază în subteran pe suprafața Pământului. Cauzând o serie de efecte de la tremuraturi neobservabile, ușoare până la tremurarea violentă și prelungită, un cutremur este un fenomen natural care apare frecvent doar în anumite zone ale lumii. Locul în care începe un cutremur în subteran se numește hipocenter, iar zona de pe suprafața Pământului direct deasupra hipocentrului este numită epicentru și primește cele mai puternice valuri de șoc.
TL; DR (Prea lung; nu a citit)
Cutremurele se dezvoltă atunci când plăcile tectonice, masivele „bucăți de puzzle” care alcătuiesc crusta pământului, se mișcă brusc, introducând unde de șoc prin zona vecină.
Mișcarea Pământului
Mișcarea în scoarța terestră provoacă un cutremur. Pământul este format dintr-un miez interior, un miez exterior și o manta, iar stratul final este o crustă subțire care acoperă mantaua, care este suprafața Pământului, inclusiv toate oceanele și continentele. Crusta este formată din porțiuni stâncoase separate numite plăci tectonice, care se află pe manta ca niște bucăți dintr-un puzzle. Dar puzzle-ul este mobil, iar plăcile se mișcă. Unii alunecă unul pe celălalt pe orizontală, unii se împing împreună și forțează pământul în sus, unii alunecă sub o altă placă, iar alții se desprind. Ori de câte ori o placă tectonică se mișcă brusc, acest lucru provoacă un cutremur.
Plăci tectonice
Eliberarea bruscă de frecare și presiune între plăcile tectonice provoacă un cutremur. Plăcile tectonice sunt realizate din rocă brută și nu pot aluneca ușor una peste alta. Fricțiunea împiedică mișcarea la marginile plăcii în timp ce restul plăcilor continuă să se miște, provocând o acumulare de presiune. Când presiunea depășește frecarea, plăcile se mișcă brusc și undele de șoc din această mișcare bruscă radiază prin rocă, sol, clădiri și apă. De obicei, mici preajmare apar la început, urmate de un mare șoc principal. Urmează după-amiază și poate continua săptămâni, luni sau chiar ani.
Linii de defect
Liniile de defecțiune sunt zonele în care două sau mai multe plăci tectonice se alătură, iar în aceste zone se produc cele mai multe cutremure. Liniile de defecte bine studiate includ Faultul de la San Andreas, care se întinde pe Coasta de Vest a Americii de Nord și liniile dintre Australia și Papua Noua Guinee, precum și în Noua Zeelandă, Tonga, Japonia și Taiwan. Cutremurele pot apărea rar și în mijlocul plăcilor tectonice. Oamenii de știință nu sunt încă capabili să prezică cutremure, dar oamenii care locuiesc în apropierea liniilor de defecte pot ajuta la protejarea lor trăind în locuințe protejate de cutremur și practicând exerciții de cutremur.
Efecte de cutremur
Un cutremur dăunează clădirilor și terenurilor, provoacă tsunami și are multe alte efecte dezastruoase. Zguduirile violente de la un cutremur prăbușesc clădirile, ceea ce provoacă cele mai multe morți și victime, și distruge liniile electrice și rupe liniile de alimentare cu gaze naturale, provocând incendii. De asemenea, terenul se poate prăbuși sau se desprinde, determinând căderea mai multor clădiri. Tsunami-urile apar după un cutremur pe fundul oceanului. Valul de șoc al apei călătorește prin ocean până se disipează sau întâlnește pământul. Dacă valul întâlnește pământul, apa se acumulează, creând o singură undă sau o serie de valuri mari care mătura spre interior, provocând moartea și distrugerea.