Tabelele de intrare și ieșire sunt diagrame utilizate pentru predarea conceptelor de bază ale funcțiilor. Ele se bazează pe regula funcției. Când tabelul este completat, acesta produce perechile de coordonate care sunt necesare pentru a construi graficul. Intrarea este valoarea x care se aplică funcției. Ieșirea este f (x) sau răspunsul primit ca urmare a introducerii lui x în funcție.
Descrieți cum sunt utile tabelele de intrare și ieșire pentru reprezentarea funcțiilor matematice. Spre deosebire de ecuațiile algebrice obișnuite, majoritatea funcțiilor sunt reprezentate cu f (x) și nu cu y. Acest lucru demonstrează că f este o funcție a lui x. Pentru fiecare x, există o singură f (x). Tabelul de intrare și ieșire ajută la simplificarea acestui lucru.
Scrieți conturul pentru tabelul de intrare și ieșire. Un tabel de intrare și ieșire este compus din două coloane. Coloana de intrare este de obicei în stânga, iar coloana de ieșire este în dreapta. Coloana de intrare este x, iar coloana de ieșire este f (x). De exemplu, valorile din coloana de intrare pot fi 1, 2 și 3. Va trebui să determinați ieșirea pentru fiecare dintre aceste valori.
Examinați funcția și introduceți fiecare valoare a intrării în funcție. De exemplu, funcția poate fi f (x) = 2x + 4. Dacă introduceți x = 1 în funcție, veți primi un răspuns de f (x) = 6 pentru ieșire.
Utilizați valorile din tabelul de intrare și ieșire pentru a crea un grafic al funcției. Graficul funcției vă va ajuta să înțelegeți mai bine ecuația funcției. Diagramați fiecare punct al tabelului și apoi conectați punctele.
Utilizați testul de linie verticală pentru a demonstra că funcția este cu adevărat o funcție. O relație poate avea un element al intrării să vă ofere mai multe ieșiri. Cu toate acestea, într-o funcție, există o singură ieșire pentru fiecare intrare. Două puncte ale graficului care formează o linie verticală reprezintă o relație, dar nu o funcție. Deoarece punctele funcției f (x) = 2x + 4 nu reușesc testul pe linia verticală, funcția este valabilă.