Conţinut
- Deforestarea poate duce la ce problemă ecologică?
- Pierderea copacilor contribuie la stingerea în masă
- Deforestarea face uscătorul de aer și promovează eroziunea solului
Comunitatea științifică internațională cunoaște efectele negative ale defrișărilor timp de mai mulți ani, iar Brazilia, una dintre țările cele mai afectate, a acționat pentru a o reduce în 2004. În ciuda acestor eforturi, rata de defrișare a crescut într-un ritm accelerat. În 2016, rata de defrișare din țara respectivă a depășit rata înregistrată în anul precedent cu 29 la sută. Anterior, rata crescuse cu o medie de 24 la sută de la an la an.
Brazilia găzduiește bazinul Amazon și pădurile tropicale, dar nu este în niciun caz singura țară cu probleme de defrișare. Honduras și-a pierdut jumătate din acoperirea pădurii, iar Nigeria a tăiat toți, cu excepția a 10% din copacii săi. Filipine, Ghana, Indonezia și Nepal sunt printre multe alte țări care au fost defrișate periculos. Copacii sunt tăiați în principal pentru a limpezi terenurile pentru loturile de vite și agricultura mică, însă exploatarea forestieră este încă o activitate economică importantă în multe locuri. În plus, incendiile forestiere reclamă miliarde de copaci în fiecare an. În 2016, aceștia au reprezentat o pierdere a acoperirii forestiere egală cu suprafața din Noua Zeelandă.
Efectele defrișărilor sunt semnificative, nu numai pentru țările care pierd copaci, ci pentru comunitatea globală în ansamblu. Acestea includ pierderea habitatului pentru animale și oameni, eroziunea solului, aerul mai uscat și o planetă mai caldă.
Deforestarea poate duce la ce problemă ecologică?
Copacii sunt o importantă chiuvetă de carbon. Un singur copac poate absorbi 48 de kilograme de dioxid de carbon pe an. De asemenea, filtrează aerul prin absorbția altor poluanți. Când arborele a dispărut, dioxidul de carbon pe care l-ar fi folosit pentru fotosinteză fie rămâne în atmosferă, fie este absorbit de oceane, care sunt din ce în ce mai acidulate și mai puțin capabile să absoarbă mai mult. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră. Ajută la crearea unui „tavan” în atmosferă, care împiedică disiparea căldurii solului în spațiu. Cu alte cuvinte, defrișarea duce direct la încălzirea globală, care este una dintre cele mai grave probleme ecologice cu care se confruntă umanitatea modernă.
Pierderea copacilor contribuie la stingerea în masă
Aproximativ o duzină de specii diferite dispar pe zi, iar oamenii de știință prezic că 30 până la 50 la sută din toate speciile ar putea fi dispărute până la jumătatea secolului XXI. Acesta este încă unul dintre efectele calamite ale defrișării. Tăierea copacilor înlătură habitatul pentru animalele care locuiesc în copaci, păsări și insecte și încălzirea globală, la care contribuie defrișarea, ucide peștii și amfibienii, precum și alte creaturi. Pierderea habitatului creează, de asemenea, probleme sociale pentru oamenii care trăiesc în pădure, care trebuie să se mute în zone locuite.
Deforestarea face uscătorul de aer și promovează eroziunea solului
Toată lumea știe că copacii creează umbră și că aerul din jurul unui copac tinde să fie mai rece. Acest lucru se datorează în parte copacului transpune apa în atmosferă. Când copacul a dispărut, aerul din jur este mai uscat și mai cald. Acest lucru îngreunează supraviețuirea frunzelor și a plantelor care depind de apă și de umbra copacilor.
Rădăcinile copacilor ajută la legarea solului și împiedică spălarea acestuia. Când rădăcinile nu mai sunt acolo, eroziunea solului poate deveni extremă, mai ales în timpul furtunilor abundente. Alunecările de teren catastrofale pot nivela casele, iar evenimentele mari de deplasare a solului pot face ca terenurile să nu poată fi utilizate atât pentru construcții, cât și pentru agricultură.