Conţinut
- Compoziția și straturile atmosferei
- Strat de ozon
- Efect de sera
- Reducerea riscului în urma impactului meteoritic
- Prevenirea arderii rapide
Compoziția și straturile atmosferei
Atmosfera care înconjoară Pământul este alcătuită din multe gaze, dintre care cele mai răspândite sunt azotul și oxigenul. De asemenea, conține vapori de apă, praf și ozon. În stratul cel mai jos al atmosferei - troposfera - cu cât mergeți mai sus, cu atât temperatura este mai mică. Deasupra troposferei se află stratosfera, zona unde zboară adesea avioanele cu jet. Temperatura crește pe măsură ce vă deplasați prin acest strat din cauza ozonului, care absoarbe radiațiile solare. Deasupra stratosferei este mezosfera și termosfera, unde este cald și aerul subțire. În cele din urmă, există exosfera, unde orbitează mulți sateliți.
Strat de ozon
Ozonul este concentrat în principal în stratosferă, unde absoarbe radiațiile solare, protejând organismele vii ale Pământului de lumina ultravioletă de la soare. Radiațiile UV sunt dăunătoare ADN-ului; fără ozonul atmosferei, organismele vii nu ar putea exista și vor prospera așa cum se întâmplă acum. Lumina UV provoacă cancer și cataractă și dăunează ADN-ului. În ultimii ani, stratul de ozon s-a subțiat ca urmare a substanțelor chimice produse de om.
Efect de sera
Efectul de seră se referă la capacitatea unor componente ale atmosferei - în principal dioxid de carbon - de a absorbi și captura căldura. Deși prea multă căldură este o problemă - consecințele sunt o schimbare a vremii și a climatului și o creștere a nivelului mării - efectul de seră este un protector necesar al vieții pe Pământ. Acesta permite atmosfera să funcționeze ca o pătură, permițând temperaturi ospitaliere pentru viața planetelor. Oamenii expiră dioxidul de carbon și îl eliberează în atmosferă atunci când arde combustibili fosili și plante. Plantele absorb dioxidul de carbon ca parte a fotosintezei, păstrând carbonul și eliberând oxigenul. Luna, care nu are atmosferă, are o temperatură medie de 18 grade Celsius negative (zero grade Fahrenheit).
Reducerea riscului în urma impactului meteoritic
Există o mulțime de roci și praf în jurul sistemului solar, unele dintre ele destul de mari. Aceste corpuri se numesc meteoroizi. Când meteoroizii lovesc suprafața Pământului, provocând uneori daune, ei sunt numiți meteoriți. Atmosfera ajută la protejarea Pământului de impactul meteoritelor. Aproape toate meteoroidele se prăbușesc în atmosferă cu viteze extrem de mari, dezintegrându-se și creând o strălucire care poate fi văzută ca o dungă pe cer. Aceste corpuri sunt numite meteori.
Prevenirea arderii rapide
Datorită proporției atmosferice de gaze, suprafața Pământului și viețuitoarele sale sunt protejate de arderea rapidă a combustiei. Arderea necesită oxigen, care este al doilea gaz cel mai răspândit în atmosferă, reprezentând aproape 21 la sută din compoziția sa. Azotul este cel mai răspândit gaz, reprezentând peste 78 la sută din atmosferă. Azotul diluează oxigenul, iar suprafața Pământului evită consecințele negative ale utilității oxigenilor ca componentă a focului. Oxigenul în sine nu este combustibil, dar reacționează cu alte elemente pentru a produce foc.